Ludisor

Vremea

Chestionar

Cum vedeti acest site?

Vizitatori

mod_vvisit_countermod_vvisit_countermod_vvisit_countermod_vvisit_countermod_vvisit_countermod_vvisit_counter
mod_vvisit_counterAstazi15
mod_vvisit_counterIeri24
mod_vvisit_counterSaptamana aceasta90
mod_vvisit_counterLuna aceasta286
mod_vvisit_counterTotal41078
Despre Ludisor
Localizare si Istoric
PDF Imprimare Email
Ludișor
—  Sat
ȚarăDrapelul României România
JudețBrașov
ComunăVoila
Prima atestare  
Populație
- Total 241 locuitori
Fus orar EET (UTC+2)
- Ora de vară (DST) EEST (UTC+3)
Cod poștal 507263

 

Satul Ludișor este așezat in Depresiunea Făgăraș, denumită și Țara Oltului, în cadrul căreia se află 75 de așezări omenești însumând aproape 100.000 de locuitori.

Satul Ludișor are o suprafață de 980 hectare și se învecinează la nord cu satul Dridif, la nord – est cu satul Luța, la vest cu satul Voivodenii Mari, la sud cu satele Gura Văii și Pojorta, iar la est cu satul Iași.

Din punct de vedere administrativ, începând cu anul 1968, Ludișorul este sat component al comunei Voila. Vatra satului cuprinde 152 de locuri de casă.

Teritoriul satului este străbătut de cinci cursuri de apă, având direcția sud-nord, toate vărsându-se în râul Olt. Cel mai mare este paraul Netotul care izvorăște din munte, străbate satul Gura Văii (odinioară Netotu) și străbate partea de est a Ludișorului. Din Netotu se desprinde Iazul, iar din acesta Neagra. Alte două cursuri de apă, Valea Caselor și Pârâul Tișul își au izvoarele "la Tufe"  la intersecția cu hotarul satului Pojorta.

 

 

Numele "Ludișor" vine de la întemeietorul său, pentru că așa cum spune A.D. Xenopol: ,,orice așezare omenească trebuie șă aibă un început... trebuie să fi fost un om care să fi pus întâi toporul la curățatul unei păduri sau hârlețul la săpatul gropilor în care se înfiripiseră bârnele unei case. Acel om care la început el singur și cu familia sa alcatuiau locuitorii satului, îi dădu numele"

(A.D. Xenopol - Istoria Românilor din Dacia Traiana , Vol II , Ed .București).

În anii 1632-1640 a existat pe acest ținut o familie a lui Vasile Ludișor, o familie veche, cu prestigiu in viața socială și politică a Țării Făgărașului.

În 1675 nobilul Toma Ludișor, fiu sau nepot al lui Vasile Ludișor a fost cooptat de principesa Suzana Lorantfi în aparatul administrativ al Cetății Făgăraș în funcție de –sameș-.

Prima atestare documentară a satului datează de la 8 mai 1476 când Basarab cel Bătrân (Laiotă), întărește prin hrisov boierului Ștefan Șerban și fratelui său Aldea, jumătate din Șinca cu muntele Nemaia și un alt munte... jumătate din Ludișor cu muntele Ludișor și șapte țigani cu fii lor (manuscris rupt in original).

Astfel întemeierea satului nu s-a realizat ca efect al strămutării în masă a unei populații, ci inițiativa așezării unei comunitați a aparținut unei persoane,în jurul căreia ulterior s-au grupat și așezat și alte persoane cu famiilile lor.

Printre cele mai întâlnite familii au fost cu siguranță: Ganea, Fătu, Zaharia, Drăghici, Popa, Iaru, Comanici, Stroia, Sinea, Sârbu, iar după secolul XIX au apărut familii noi care se întâlnesc și astăzi: Brezean, Drugă, Streza, Lăcătuș, Naneș, Trâmbițaș, Sucaciu, Vlad, Mailat.

La 7 octombrie 1698 o parte a populației a adoptat cultul greco-catolic (unit), adoptare făcută sub presiunea curții de la Viena, promițându-le românilor care vor părăsi credința ortodoxă, egalitate în drepturi cu ,,natiunile privilegiate,, egalitate confesională cu catolicii și protestanții din Transilvania.

După 13 ani respectiv la 20 iulie 1711 acei ortodocși care au aderat la noul cult au semnat actul de unire denumit: "SUBSCRIPTIONES DOMINORUM ET NOBILUM UNITORUM DISTRICTUM FOGORASIENSIS, IN ANO DOMINI 1711 DIE IULI". Actul a fost semnat de un număr de 15 familii.

După întemeierea comunității a început procesul formării și modelării conștinței morale și civice care nu putea fi format decât în școală. Astfel în 1765 în Conscripția întogmită de episcopul Rednic ,,în Țara Făgărașului erau 28 de școli rurale printre care se număra și scoala din Ludișor, care îl avea învățător pe Alexandru Ganea,,.

Fiecare confesiune avea școala sa, care funcționau pe lângă biserici, una la Biserica de Sus (ortodoxă) și cealaltă la Biserica de Jos (catolică).

Cele două școli au funcționat separat până 1890 când au funcționat sub conducerea unui singur învățător, pînă în 1907 când cele două școli se separă din nou, iar în 1918 după Marea Unire ciclul primar devine obligatoriu astfel se înfințează Școala Primară de Stat.