|
Satul Ludi?or este a?ezat in Depresiunea F?g?ra?, denumit? ?i ?ara Oltului, în cadrul c?reia se afl? 75 de a?ez?ri omene?ti însumând aproape 100.000 de locuitori.
Satul Ludi?or are o suprafa?? de 980 hectare ?i se învecineaz? la nord cu satul Dridif, la nord – est cu satul Lu?a, la vest cu satul Voivodenii Mari, la sud cu satele Gura V?ii ?i Pojorta, iar la est cu satul Ia?i.
Din punct de vedere administrativ, începând cu anul 1968, Ludi?orul este sat component al comunei Voila. Vatra satului cuprinde 152 de locuri de cas?.
Teritoriul satului este str?b?tut de cinci cursuri de ap?, având direc?ia sud-nord, toate v?rsându-se în râul Olt. Cel mai mare este paraul Netotul care izvor??te din munte, str?bate satul Gura V?ii (odinioar? Netotu) ?i str?bate partea de est a Ludi?orului. Din Netotu se desprinde Iazul, iar din acesta Neagra. Alte dou? cursuri de ap?, Valea Caselor ?i Pârâul Ti?ul î?i au izvoarele "la Tufe" la intersec?ia cu hotarul satului Pojorta.
Numele "Ludi?or" vine de la întemeietorul s?u, pentru c? a?a cum spune A.D. Xenopol: ,,orice a?ezare omeneasc? trebuie ?? aib? un început... trebuie s? fi fost un om care s? fi pus întâi toporul la cur??atul unei p?duri sau hârle?ul la s?patul gropilor în care se înfiripiser? bârnele unei case. Acel om care la început el singur ?i cu familia sa alcatuiau locuitorii satului, îi d?du numele"
(A.D. Xenopol - Istoria Românilor din Dacia Traiana , Vol II , Ed .Bucure?ti).
În anii 1632-1640 a existat pe acest ?inut o familie a lui Vasile Ludi?or, o familie veche, cu prestigiu in via?a social? ?i politic? a ??rii F?g?ra?ului.
În 1675 nobilul Toma Ludi?or, fiu sau nepot al lui Vasile Ludi?or a fost cooptat de principesa Suzana Lorantfi în aparatul administrativ al Cet??ii F?g?ra? în func?ie de –same?-.
Prima atestare documentar? a satului dateaz? de la 8 mai 1476 când Basarab cel B?trân (Laiot?), înt?re?te prin hrisov boierului ?tefan ?erban ?i fratelui s?u Aldea, jum?tate din ?inca cu muntele Nemaia ?i un alt munte... jum?tate din Ludi?or cu muntele Ludi?or ?i ?apte ?igani cu fii lor (manuscris rupt in original).
Astfel întemeierea satului nu s-a realizat ca efect al str?mut?rii în mas? a unei popula?ii, ci ini?iativa a?ez?rii unei comunita?i a apar?inut unei persoane,în jurul c?reia ulterior s-au grupat ?i a?ezat ?i alte persoane cu famiilile lor.
Printre cele mai întâlnite familii au fost cu siguran??: Ganea, F?tu, Zaharia, Dr?ghici, Popa, Iaru, Comanici, Stroia, Sinea, Sârbu, iar dup? secolul XIX au ap?rut familii noi care se întâlnesc ?i ast?zi: Brezean, Drug?, Streza, L?c?tu?, Nane?, Trâmbi?a?, Sucaciu, Vlad, Mailat.
La 7 octombrie 1698 o parte a popula?iei a adoptat cultul greco-catolic (unit), adoptare f?cut? sub presiunea cur?ii de la Viena, promi?ându-le românilor care vor p?r?si credin?a ortodox?, egalitate în drepturi cu ,,natiunile privilegiate,, egalitate confesional? cu catolicii ?i protestan?ii din Transilvania.
Dup? 13 ani respectiv la 20 iulie 1711 acei ortodoc?i care au aderat la noul cult au semnat actul de unire denumit: "SUBSCRIPTIONES DOMINORUM ET NOBILUM UNITORUM DISTRICTUM FOGORASIENSIS, IN ANO DOMINI 1711 DIE IULI". Actul a fost semnat de un num?r de 15 familii.
Dup? întemeierea comunit??ii a început procesul form?rii ?i model?rii con?tin?ei morale ?i civice care nu putea fi format decât în ?coal?. Astfel în 1765 în Conscrip?ia întogmit? de episcopul Rednic ,,în ?ara F?g?ra?ului erau 28 de ?coli rurale printre care se num?ra ?i scoala din Ludi?or, care îl avea înv???tor pe Alexandru Ganea,,.
Fiecare confesiune avea ?coala sa, care func?ionau pe lâng? biserici, una la Biserica de Sus (ortodox?) ?i cealalt? la Biserica de Jos (catolic?).
Cele dou? ?coli au func?ionat separat pân? 1890 când au func?ionat sub conducerea unui singur înv???tor, pîn? în 1907 când cele dou? ?coli se separ? din nou, iar în 1918 dup? Marea Unire ciclul primar devine obligatoriu astfel se înfin?eaz? ?coala Primar? de Stat. |
|
